"Pe mine mă dor codrii verzi de brad ai Carpaţilor, frânţi sub picioare, mă dor apele învolburate ale Dunării care îşi uită zăgazurile, mă dor nuferii albi şi galbeni de pe luciul întunecat al Deltei, mă dor râurile curgând grăbite prin timpul bătrân.

Pe mine mă dor colinele veştejite, mă dor vulturii carpatici, fluturii şi albinele noastre, mă doare iarba mătăsoasă a pădurii, mă doare tot ce e viu.

Pe tine de ce nu te doare nimic ?"